Republica Moldova se confruntă anual cu un deficit major de apă potabilă. În prezent, fiecărui locuitor îi revin doar 500 de metri cubi de apă potabilă pe an — de două ori mai puțin decât nivelul considerat sigur, stabilit la 1000 de metri cubi. Astfel, țara se află constant într-o zonă de risc hidric.

Subiectul a fost abordat recent în cadrul unei ședințe a Parlamentului. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că rezervele actuale nu sunt suficiente nici măcar pentru necesitățile de bază.

„Am inițiat un parteneriat și dezvoltăm proiecte concrete pentru a aduce apă din Carpați. Deja am subtraversat râul Prut și am început să alimentăm cu apă potabilă câteva raioane din vestul țării. Este una dintre cele mai accesibile soluții la acest moment”, a declarat premierul, citat de IPN.

Totodată, autoritățile intenționează să sporească eforturile de colectare a apelor din râurile Prut și Nistru.

„Va fi nevoie de un efort consistent pentru a capta apa care trece pe lângă Moldova și se varsă în Marea Neagră. Vom intensifica proiectele de curățare a iazurilor, lacurilor de acumulare și canalelor pentru a putea colecta și utiliza fiecare picătură, în special pentru agricultură”, a subliniat Recean.

Pe lângă lipsa resurselor, și calitatea apei rămâne o problemă serioasă. Specialiștii în sănătate publică avertizează că numeroase boli sunt cauzate de consumul de apă contaminată, fie chimic, fie microbian. Poluarea industrială, dar și practicile agricole – prin utilizarea excesivă a pesticidelor și îngrășămintelor – contribuie semnificativ la această situație.

Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că peste 75% dintre fântânile din Republica Moldova nu oferă apă potabilă conform standardelor. În anumite raioane – precum Rezina, Călărași, Căușeni, Ștefan Vodă și Basarabeasca – proporția fântânilor contaminate depășește 90%.

Totuși, există și progrese: în 2023, aproximativ 63% dintre localitățile țării erau conectate la sistemele publice de alimentare cu apă potabilă – o creștere de 13% față de anul 2018.