Încălzirea globală ar putea dezvolta bolile endemice în Europa

Imagine postare
Telegram Logo Telegram

Febra denga și chikungunya, boli transmise de țânțari, ar putea deveni endemice în Europa din cauza schimbărilor climatice, urbanizării rapide și mobilității populației.

Un studiu recent publicat în The Lancet Planetary Health atrage atenția asupra riscului tot mai mare de apariție și răspândire a acestor boli tropicale pe continentul european,relatează AFP și Agerpres.

Studiul, finanțat prin programul european Horizon, este primul care analizează în mod complex datele climatice, demografice, sociale și entomologice din ultimii 35 de ani pentru a evalua riscul epidemic în Europa. Datele provin de la Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și alte surse de cercetare.

Țânțarul-tigru asiatic (Aedes albopictus), vectorul principal al acestor boli, s-a extins constant în Europa din 1990, stimulat de temperaturile tot mai ridicate care accelerează dezvoltarea insectei și multiplicarea virusului. Studiul arată că fiecare creștere cu un grad Celsius a temperaturii medii estivale crește considerabil riscul epidemic.

Datele arată o evoluție alarmantă: dacă primul focar autohton în Europa a apărut abia după 25 de ani, după 2010 s-au înregistrat multiple epidemii. Doar în anul 2024, au fost raportate 304 cazuri de febră denga – mai multe decât în întreaga perioadă 2008–2023. Cazuri autohtone au fost confirmate în Italia, Croația, Franța și Spania.

Majoritatea cazurilor (95%) au apărut în lunile iulie–septembrie, iar trei sferturi dintre ele s-au produs în zone urbane sau semiurbane. În plus, frecvența deplasărilor umane între regiuni accelerează recurența epidemiilor.

Prognozele sunt îngrijorătoare: în anii 2060, riscul de epidemii ar putea fi de cinci ori mai mare decât în perioada 1990–2024. Aceste date susțin necesitatea unei supravegheri riguroase a cazurilor importate și a unor sisteme de alertă timpurie, dar și a măsurilor de control al vectorilor și adaptare la schimbările climatice.

Totuși, autorii atrag atenția asupra unor limite ale studiului: subraportarea cazurilor în țările cu sisteme de monitorizare slab dezvoltate, dar și posibilitatea supraestimării în statele unde detectarea este avansată, precum Franța.

Pe fondul încălzirii globale și al evoluției demografice, Europa trebuie să se pregătească serios pentru noile riscuri epidemiologice care odinioară păreau specifice zonelor tropicale.