Uniunea Europeană ia în considerare o nouă modalitate de extindere, prin care noile state membre ar putea adera fără a beneficia imediat de toate drepturile de vot. Propunerea are scopul de a debloca procesul de extindere blocat în prezent de liderul ungar Viktor Orban și de alte capitale sceptice, dar și de a permite aderarea unor țări precum Ucraina, R. Moldova sau Muntenegru, scrie Politico.

Potrivit unor diplomați europeni și unui oficial al UE, planul este încă într-o fază incipientă și ar trebui aprobat în unanimitate de statele membre actuale. Ideea este ca noii membri să primească drepturi depline abia după ce Uniunea implementează reforme instituționale care să reducă posibilitatea veto-ului din partea unui singur stat.

Guverne pro-extindere precum cele din Austria și Suedia promovează activ această inițiativă, în contextul în care UE consideră extinderea o prioritate strategică în fața ambițiilor expansioniste ale Rusiei. Totuși, unele țări se tem că extinderea ar aduce concurență economică crescută sau riscuri de securitate.

Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Anton Hofreiter, afirmă că „viitorii membri ar trebui să renunțe la dreptul de veto până când vor fi implementate reformele-cheie, cum ar fi votul cu majoritate calificată”. Acesta susține că procesul de extindere nu trebuie blocat de opoziția unor state membre.

Țările candidate din Balcanii de Vest, dar și Ucraina și R. Moldova, își exprimă frustrarea față de lentoarea procesului, notează publicația. Președintele Muntenegrului, Jakov Milatovic, a subliniat că „este timpul să fie revigorată ideea unei Uniuni Europene atractive și deschise”.

La rândul său, vicepremierul ucrainean Taras Kacika a cerut soluții „creative și imediate” pentru a depăși blocajele, mai ales în contextul în care Ungaria continuă să blocheze negocierile privind Ucraina.

Deși președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, promovează aderarea Ucrainei și R. Moldovei până în 2030, unele state, printre care Franța, Țările de Jos și Ungaria, se opun renunțării la dreptul de veto. O reformă a tratatelor UE este considerată de multe capitale drept imposibilă în acest moment.

În plus, un draft preliminar al concluziilor pentru summitul liderilor UE de la Bruxelles nu menționează deloc extinderea, generând nemulțumire în rândul statelor care susțin acest proces.

Extinderea este privită ca un instrument esențial al UE împotriva influenței Rusiei. „Dacă Uniunea nu își accelerează acțiunile, va pierde teren în fața altor actori”, a avertizat Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru afaceri europene.

Totuși, liderii europeni sunt precauți, temându-se de reacțiile interne și de ascensiunea partidelor populiste. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat recent că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE înainte de finalul actualului buget multianual, adică înainte de 2034.